De la suferinţă la bucurie!
După ce duminică 22 ianuarie, tinerii ASCOR-işti au distribuit materiale informative antiavort, iconiţe şi acatiste la Centrul Mamei şi Copilului a urmat cea de-a doua destinaţie în 25 ianuarie, la Spitalul Oncologic din Chişinău. Am urcat şi coborât la toate secţiile posibile, am bătut şi ne-au deschis trupuri bolnave dar cu suflete senine pentru că le-am trecut pragul pentru a doua oară. ,,V-am aşteptat în vizită şi de Botează” a spus cineva dintre mulţime ,,Mulţumesc că nu ne-aţi uitat. Sănătate multă! Să ne vedem în rai…”.(Prima întâlnire s-a produs în apropierea sărbătorilor de iarnă când am colindat aceeaşi instituţie).
Cele mai solicitate au fost iconiţele cu chipul Maicii Domnului, care este Maica tuturor bolnavilor, izbăvitoarea din toată nevoia şi necazul. ,,E trist că ne vin pe aici persoane de altă confesiune, împart cărţi, broşuri frumos colorate, vorbe afumate şi încercă să ne ademenească cu tot felul de stricăciune…
"Sfântul Închisorilor" readus la Şoldăneşti de ASCOR
La data de 25 ianuarie 2012, în oraşul Şoldăneşti a avut loc conferinţa "Sfinţii basarabeni ca model pentru tinerii de azi", unde au participat peste 150 de persoane. Evenimentul a fost organizat de ASCOR în colaborare cu liceul teoretic "Ştefan cel Mare". Din partea Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români din Republica Moldova a conferenţiat domnul Andrei Cociug vicepreşedintele ASCOR.
Domnul Cociug a vorbit despre problemele cu care se confruntă tinerii de azi încercând să intre în dialog cu publicul. După discursul său, cei prezenţi au avut posibilitatea să-i acorde felurite întrebări. La finele evenimentului fiecare participant a intrat în posesia unei Reviste AXA,
"Antrenament" spiritual în munții Șureanu și la Putna
" A fost una dintre cele mai frumoase vacanțe pe care le-am avut vreodată. Am trăit Crăciunul alături de tinerii de la ASCOR – Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români "
David Constantin Stamatin (22 ani pe 13 aprilie 2012) este un produs al școlii de fotbal de la CSS Brașovia. S-a apucat de fotbal la vârsta de 9 ani, la Brașovia, după ce 2 ani de zile a practicat judo-ul, la CS Dinamo Brașov. Aventura pe gazon a început-o ca jucător de câmp, însă nu pentru multă vreme, profesorul Lucian Petre găsindu-i locul potrivit, între buturi. În vara anului 2007 s-a transferat la echipa „minerilor” din Petroșani. „La Jiul am ajuns după turneul semifinal al juniorilor 2, organizat de Brașovia, la Brașov. Am apărat foarte bine la turneu, chiar și un penalty, altfel nu ajungeam la Jiul. Acolo, manager era domnul Ioan Sdrobiș, iar antrenor, actualul meu antrenor de la Bacău, domnul Gheorghe Poenaru. Jiul tocmai retrogradase din Liga 1. La Petroșani am progresat mult. Am avut doi antrenori cu portarii, domnii Sorin Ghițan și Lulu Homan de la care am învățat multe”, a declarat David Stamatin, pentru site-ul oficial al CSS Brașovia.
Ne-am văzut sufletul...
Toată viaţa sa Grigore Vieru a răsădit o Românie măreaţă, de poveste în inimile orfane ale românilor basarabeni. El nu poate fi preţuit şi definit în afara generaţiei sale, care ni i-a dat pe inegalabilii Spiridon Vangheli, Petru Cărare şi… lista poate fi continuată, apelând chiar la G. Vieru, care în repetate rânduri i-a pomenit pe cei fără de care miracolul basarabean de trezire “din somnul cel de moarte” n-ar fi putut avea loc.
… Găsim la Geo Bogza o admirabilă parabolă despre coborârea pe pământ a lui Dumnezeu şi a Sfântului Petre, unde au fost găzduiţi şi omeniţi de-un gospodar şi soţia lui cu atâta drag şi dărnicie (deşi nu ştiau cine sunt), încât Sfântul Petre l-a rugat pe Dumnezeu să facă ceva pentru oamenii aceştia. Ce anume, Petre? Fă, Doamne, în aşa fel ca ei să-şi vadă sufletul. Dumnezeu n-a răspuns nimic, dar peste un timp din neamul acela s-a născut Mihai Eminescu!
Eminescu, spovedania si monahismul...
Însemnare pe fila unui Ceaslov din biblioteca Mănăstirii Neamț: „L-am spovedit astăzi pe domnul Mihai Eminescu. Era senin, am putut sta de vorba cu el cam un ceas și apoi l-am împărtășit”.
Ca în fiece an, de ziua lui Eminescu, 15 ianuarie, ne îndreptăm cugetele către „Betleemul”prunciei poetului nepereche, binecuvântatul ținut al Botoșanilor, și către viața acestui „geniu sorbit de Dumnezeu din popor cum soarbe soarele un nour din marea de amar”.
De-a lungul timpului s-au scris multe despre Eminescu. Nu știm dacă Eminescu va mai prezenta același interes pentru viitorime. Oare se mai vărsa cerneală pe sute de pagini, ca și până acum, despre poetul nepereche? Oare va mai prezenta Eminescu interes? Oare vor mai fi români care să-l citească, să-i recite măiestritele stihuri și cărora să le vibreze sufletul când numele său va fi pomenit?















